Sunt verde, iată, am renăscut
Dintr-un pământ ce se vrea lut,
Încă ce lut, ar spune-olarul,
Acel’ ce-a transformat paharul
În cer albastru făr’ de nori
Ce nu-mi oferă preavize
Ci doar ploi ce-mi dau fiori.
Fiori din care-am renăscut
Dintr-un pământ ce se vrea lut.
Olarul meu ar spune-acum
Putem renaşte şi din scrum,
Un scrum unde a-ncolţit dorinţa,
Dorinţă fără paşaport,
Ci doar iubiri adânci de rob.
Iubiri din care-am renăscut
Dintr-un pamânt ce se vrea lut.
Sursa foto: http://www.wallpaper.evomail.ro
miercuri, 27 mai 2009
Renaştere...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
27 comentarii:
Randurile tale m-au dus cu gandul la meseria mea.Din mai nimic zamislesc caractere,chipuri...Asemeni florii tale vin si ei in fata mea,firavi si neincrezatori...apoi,incet,incet,prind putere,uita macar ptr cateva ore ca acasa e trist si cenusiu si incearca sa se autodepaseasca,incearca sa infloreasca...
@elite,
când scriam poezia, ma gândeam şi la dascălul care-şi face meseria cu dăruire, care formează caractere . Întotdeauna am spus că elevii sunt precum dirigintele clasei.Şi rar mi-a fost dat să mă înşel. O seară minunată şi elevi de care să fii mândră.
Frumoase versuri stropide cu scantei de intelepciune, care te cheama spre meditare....
Imi place mult...
Dorinta fara pasaport
...iubiri de rob,
[eu] care am renascut
Dintr-un pamant....ce se vrea lut.
Concluzia: putem renaste si din scrum. Te felicit.
@elena marin-alexe,
mâinile tale prelucrează ganduri pe care le modelează cu măiestrie şi credinţă în frumos , frumos ce se numeşte artă. O seară cu gânduri alese am trimis către tine.
"Olarul meu ar spune-acum
Putem renaşte şi din scrum,
Un scrum unde a-ncolţit dorinţa,
Dorinţă fără paşaport,
Ci doar iubiri adânci de rob" - superb, Geanina...
Minunat! Olarul care ştie să dea viaţă! Cel ce vede în tine mugurul, dorinţa,ca apoi să dea ace formă...E o colaborare perfectă, tandră între creator şi creaţie...
O zi minunată, Geanina!
Gandul de viata, a dragostei pe pamant, v-a starnit, precum dorinta olarului.
Si atunci?
un semn a incoltit
ca mugurul de primavra.
Va salut de la Buzau.
Foarte frumos, fata frumoasa si romantica!
Intr-o lume nebuna, versul tau este plin de sperantza!
Zici intr-un raspuns catre cineva ca elevii sunt asemenea dirigintelui. Si da si nu. El este unul pentru totzi. Ei sunt diferitzi. Fiecare ia , daca poate, daca vrea, daca ii este atinsa coarda sensibilitatzii. Trebuie multa, multa migala. Si tot la fel de multa pasiune!
O zi frumoasa!
Ce potrivire intre fotografia aleasa si minunatele ganduri ale tale... te admir pentru ca reusesti sa-ti pastrezi optimismul chiar daca in jur e cenusiu. Cred ca ar trebui sa-ti citesc mai des poeziile, fiindca transmit, simplu, dorinta de viata, in cuvinte care par ca-ti curg atat de usor din suflet. Multumesc!
Este povestea universala a creatorului care din nimic realizeaza o capodopera...Felicitari pentru tot ansamblul ,versuri-imagine.Adevarat artist...
Que cosas tan bellas nos da la Naturaleza y sobre todo la vida en todos los seres,el ver crecer un niño un animal,una planta es un lujo.Gracias por compartir con cariño Vicky
Only the deep love save us, and and makes us grow as seedlings
in fertile land of our hearts!
Kisses dear friend :)
super poza, si cuvintele!
@Lisandru Cristian,
ma bucur c-ai trecut pe-aici. Zile linistite.
@Mariana,
am incercat in zadar sa postez comentarii la tine. Multumesc pentru cuvitele tale si nu voi renunta sa te vizitez si sper sa reusesc sa-mi si las gandurile. Zile pline de credinta si liniste.
@Dumitru Negoita,
asa s-ar spune, Maestre. Fara sentimente de acest fel viata sigur e pustie. Pe curand!
@incertitudini,
bine te-am regasit! Speranta si iubire, restul citim pe asfaltul vietii. Imbratisari!
@Dilimache,
din suflet, prietena draga, extrem de usor. Asa cum am mai spus torturez pret de cateva minute hartia la indemnul gandurilor catre suflet si de aici catre voi, cititorii mei fideli. Multumesc.
@irina ,
un simplu om , asa ma simt ce doreste ca planeta asta sa clocoteasca de iubire si oameni frumosi la minte si la trup. Ganduri bune trimit catre tine, pline de sensibilitate.
Atata de tare mi-a placut versul tau plin de optimism si intelepciune...am ramas aproape fara cuvinte...
Imi doresc sa fiu mana olarului.....
Gand bun de prietenie si cat mai frumoasa inspiratie!
Muzele tale lucreaza din plin..
Fotografia e genială, seamănă cu ultimele cadre dintr-un film cu Robert Powell, Profesorul.
Poemul aspiră cu grație la starea binecuvântată din fotografie...
Felicitări.
Mulțumesc mult pentru comentarii și regret tare mult că wordpressul le filtrează la spam, nu inteleg de ce...Dar mă bucur de câte ori le găsesc :)
Minunate Versuri care iti dau Curajul pentru noi inceputuri.
admir Oamenii cu atita Muzä Spiritualä...Respect
@tartoras,
fericită sunt să aflu că eşti iar în vizită pe la mine. Cadou precum răsfăţ, trimit la fapt de seară, să nu zic noapte chiar, un vers sau două poate, la suflet să-l pui iar. Noapte frumoasă!
@andibob,
voi veni mereu în vizită, până la urmă ajung mesajele la tine şi asta e cel mai important. Imaginea e divină.Mulţumesc.
@Paul,
minune de om, iată-te aici prezent. Mulţumesc pentru ceea ce scrii aici şi pe oriunde treci , citesc mesajele şi văd mult optimism şi dorinţă de a trăi cât mai frumos. Mulţumesc.
@Jacktels Kochbuch,
trimit toate gândurile mele bune către un artist, un om desăvârşit şi un prieten care va fi mereu binevenit aici. O săptămână frumoasă!
Trimiteți un comentariu