Viața ca o frunză

Un vis frumos de toamnă am scris pe palma-ți frunză,
Iar gândurile toate le-am transformat pe pânză,
Pe pânză am zugrăvit visul ce l-am visat,
Și galbenul din vis în colț l-am picurat.
Am presărat și roșu din visul de iubire,
Pentru ca frunza-palmă să treacă-n nemurire,
Pe-arătătorul frunzei s-a scurs povara vieții,
Cu toate celelalte alung gândul tristeții.

Parcurg lin cu privirea visul fardat pe degetul cel mare,
Stropit puțin cu negru în drumul vieții tale,
Cu grijă sărut frunza, pe degete, pe față,
Încet și sigur frunza revine iar la viață.
Ea plină de-ncântare se-așează pe verdeață,
Verde de brad o strânge și cald o-mbrățișează,
Îi mângâie suspinul, îi cântă fericirea,
Îi cântă viața toată, îi cântă nemurirea.
Din verde crud de brad și galben de stejar,
Am construit un vis ce-mi face viața dar,
O-ncarcă de speranță, crâmpei de fericire,
Ce dă zilelor mele noimă și strălucire.

SURSA FOTO - http://images.google.ro/images?client=firefox-a&rls=org.mozilla:ro:official&channel=s&hl=ro&source=hp&q=noiembrie%20frunze%20toamna&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi