Curcubeu în septembrie

UPDATE - Vă invit pe blogul ,,Verba volant, scripta manent,, pentru o porție de râs pe care o oferă gazda, tuturor bloggerilor. O zi divină să aveți!

E toamnă în sufletul tău,

O toamnă-n culori de curcubeu,

Curcubeu pictând după ploaie cursiv,

În culori pastelate, acronimul ROGVAIV.

Am conturat toamna şi i-am dat viaţă,

Roşu de foc i-am pus astăzi pe faţă,

Oranjul în frunze l-am picurat

Şi galben de grâu în păr i-am pictat.

Din verde agate în ochi eu i-am pus,

Suferinţa, stresul, eşecul, toate au apus.

În piatra de opal şi albastrul vibrează,

Indigoul în flori toarnă viaţă spre amiază,

Violet este cerul ce-mi zâmbeşte complice,

Încă o toamnă am prins în buchetul de spice,

Un buchet răsărit din curcubeul iubirii

Desenat după ploaie pe aleea privirii.

SURSA FOTO - http://images.google.ro/images?hl=ro&um=1&q=culorile+curcubeului&sa=N&start=280&ndsp=20

Romanţă fără muzică (Că ne iubim ştie lumea toată) - Ion Minulescu

(n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti - d. 11 aprilie 1944, Bucureşti)


Dacă e vineri - e poezie pe pâine - Ion Minulescu


Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti...
Şi nu va şti-o, poate, niciodată...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Şi-n bleu.

Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul,
Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc...

Şi ne-am iubit!...
Ţi-aduci aminte?...
Bluza -
Ah!... Bluza ta pe sânu-ţi decoltat
Părea un peplum de mătase, sfâşiat
Pe sânul unei Venere ce moare!...

Şi ne-am iubit cu-atâta nebunie,
Că statuile albe ne-au privit
Cu ochi geloşi,
Iar zeul a-mpietrit
În mână cu-o săgeată-otrăvitoare!...
Şi ne-am iubit,
Şi-azi toată lumea ştie
Că ne iubim...
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti!...