Romanţă fără muzică (Că ne iubim ştie lumea toată) - Ion Minulescu

(n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti - d. 11 aprilie 1944, Bucureşti)


Dacă e vineri - e poezie pe pâine - Ion Minulescu


Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti...
Şi nu va şti-o, poate, niciodată...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Şi-n bleu.

Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul,
Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc...

Şi ne-am iubit!...
Ţi-aduci aminte?...
Bluza -
Ah!... Bluza ta pe sânu-ţi decoltat
Părea un peplum de mătase, sfâşiat
Pe sânul unei Venere ce moare!...

Şi ne-am iubit cu-atâta nebunie,
Că statuile albe ne-au privit
Cu ochi geloşi,
Iar zeul a-mpietrit
În mână cu-o săgeată-otrăvitoare!...
Şi ne-am iubit,
Şi-azi toată lumea ştie
Că ne iubim...
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti!...

Mi-e dor...

Mi-e dor de tine, îţi spun repetat,
Mi-e dor de zâmbetul ce nu l-am uitat,
Mi-e dor de atingeri şi şoapte,
Mi-e dor de iubire , la ore în noapte,
Mi-e dor de doi ochi ce dulce-mi zâmbesc,
Mi-e dor de buzele ce sărută Dumnezeiesc,
Mi-e dor de un deget să-mi mângâie faţa,
Mi-e dor de iubirea ce-mi înfrumuseţează viaţa,
Mi-e dor de un braţ ce-al meu cap să-l pun,
Mi-e dor de un suflet cu foarte mult bun,
Mi-e dor de un gând dintre cele mai bune,
Mi-e dor de carisma omului minune,
Mi-e dor de-o plimbare ţinându-ne de mână,
Mi-e dor şi de ploi, dar şi de furtună,
Mi-e dor de copilul din mine ce strigă,
Mi-e dor de o viaţă ce nu mă intrigă,
Mi-e dor de-o vacanţă la mare, la munte,
Mi-e dor să îmi scrii amintiri pe-a mea frunte,
Mi-e dor să îţi spun cât de mult te doresc,
Mi-e dor să îţi spun că vreau să trăiesc,
Mi-e dor, de tine îmi  e dor, te iubesc!



Sursa foto - http://images.google.ro/images

Pe o bancă-n Cişmigiu...

Ne-am întâlnit aseară, pe-o bancă-n Cişmigiu,
M-ai strâns atât de tare-n braţe, de mine nu mai ştiu,
Un sărut lung apoi mi-ai dat ca să fii sigur,
Că eu voi fi pe veci numai şi numai a ta , desigur.
La ureche mi-ai şoptit cu nerăbdare şi plin de resemnare,
Trebuie să-mi gestionez gesturile , în seara asta mare,
Altfel o să spună lumea că ne sărutăm precum în Casablanca,
Vor reclama la primărie de ciudă, ca să desfiinţeze banca.
Nu vom putea accepta aşa ceva sub nicio formă,
E banca noastră, numai a noastră ce dă iubirii noimă,
Aici a început iubirea noastră să se –nfiripe,
Aici m-ai strâns în braţe în cele mai frumoase clipe.
Trecătorii se uitau la noi, unii miraţi, alţii cu seninătate
Şi ne-au trimis cu privirea şi bunăvoinţă , în intimitate,
Ca să nu le facem şi lor poftă
De-atâtea îmbrăţişări ce curg cu fiecare strofă
O strofă ce-o reciţi din poezia-ţi dragă:

„ Îmi citeşti un rând,
Îţi citesc un rând,
Suntem doar noi doi şi atât,
Iubire rând cu rând...”

Mii de gânduri mintea-mi invadeză,
Mii de trăiri au dat năvală şi mă ţin trează,
Ai reuşit să faci din mine ce nu a reuşit
Toată armata de bărbaţi, din tot acest ţinut.
Acest „ţinut” este Planeta pe care navigăm
În ape tulburi şi proză scurtă, ca să ne delectăm,
Privirile şi gândurile mi le-ai anihilat
Cu încă o doză mare de iubire, iubire de bărbat.
Şi tot pe bancă tu mi-ai spus, un pic orgolios,
„Dependentă” să fii de mine, sună tare frumos,
Viaţa-i plină de surprize destul de neplăcute,
Însă, de data asta, viaţa vrea cu patimă să mă sărute.
Si mă sărută cu o surpriză nespus de frumoasă,
Aducându-te pe tine, la mine-n suflet şi în casă,
În casa unde-ai scris aseară, pe coala albă a patului, iubirea,
Cu fraze-gesturi pline de delicateţe şi pasiune, fericirea.



Sursa foto - http://images.google.ro/images

De vorbă cu viaţa...

Astăzi, dis-de –dimineaţă,
Mi-a bătut la uşă... minunata viaţă,
M-a rugat s-o las să intre-n casă
Şi să punem toate „cărţile” pe masă.
Aşa vrea ea să discutăm noi ”faţă-n faţă”,
Despre un drum ce duce către o nouă viaţă.
Mă-ntreabă multe, îmi pune infinite întrebări
Nu mai ştiu unde mă aflu de atâtea căutări.
Căutări ce-mi spun adesea,
„Încotro vrei să apuci?”
Eu răspund că n-am o ţintă
Vreau un lucru, doar atât,
Viaţa să nu mă mai mintă!
„Eşti minţit de viaţă, zici!
Atunci, cred că am greşit,
Nu ştiu ce fac eu aici.”
Spuse viaţa supărată fiindcă eu acuz
Tot ce mi se-ntâmplă şi consider un abuz..
Îi dăruiesc vieţii o cafea amară,
Ca să simtă cum mi-a fost aseară
Când, rătăcit cu gândurile mele,
Speram să aflu un răspuns privind către stele.
Răspunsul ce doresc să-l ştiu
Şi sper că nu e prea târziu,
La întrebarea ce mă mistuie acum
„Către ce mă-ndrept, care este drumul bun?”
Mă ia de mână viaţa şi-mi şopteşte
„Fă ceea ce simţi, iubeşte şi trăieşte,
E drumul cel mai sigur către împlinire,
Dă-i sufletului sens , umple-l de fericire!”
Acum, eu plec, sunt sigură că ştii
Ce drum s-alegi, să n-ajungi pe pustii,
Mă-nclin şi-i mulţumesc eu vieţii,
De sfatul ei , la ora dimineţii.


Sursa foto - http://www.prowallpapers.ro/drumuri-desktop-wallpapers.html

PA - 82 de cuvinte - Bătaia...

A venit de la slujbă dornic să îşi verse adrenalina. Nu era o persoană violentă, dar astăzi avea chef să ia pe cineva la palme şi dorea să aibă bineînţeles… audienţă. A ales-o pe EA, ca de fiecare dată. Ca să aibă audienţă a scos-o în faţa blocului.
Şi a început s-o lovescă fără milă…
O palmă, două, tot mai multe palme…
De la atâtea palme arăta mai bine, nici lui nu-i venea să creadă cât de frumoasă devenise mocheta, după atâta bătaie.

Şi după atâta bătaie vă invit la premii...


Un premiu în semn de prietenie

"Geanina,pentru creativitate literară şi pentru sufletul ei mare!"




Am primit acest premiu de la buna mea prietenă IRINA - HĂINUŢE COLORATE.
Îi mulţumesc cu tot sufletul şi am să fac ceea ce mă îndeamnă:


1)Să scriu 5 lucruri pe care le fac cu multă plăcere;

2)Să trimit şi eu premiul la 10 persoane ;

Îmi place să:

1)comunic foarte mult cu oamenii;
2)călătoresc;
3)scriu, poezii în special;
4)îmi ajut semenii;
5)iubesc şi să fiu iubită.

Să mă ierte Irina însă vreau să trimit acest premiu tuturor cititorilor mei.

Dragii mei,
primiţi acest dar din partea mea în semn de prietenie.
Vi-l dăruiesc cu toată dragostea.

MULŢUMESC pentru prietenia ta, IRINA!

Fără să te văd , îmi place cum dormi…

Am trecut pe la tine iubito, din nou,
Am bătut la poarta sufletului tău,
Dar nu mi-ai răspuns astă-seară,
Atunci, am rămas de pază la visele tale o clipă,
Ca tu să poţi dormi în sfârşit, liniştită…
Fără să te văd, îmi place cum dormi…
Ca un nou-născut după baia cu aromă de măsline,
Ce ţi-a transformat pielea în catifea şi rubine.
Imaginaţia mea fuge către dorul de tine,
Îmi place să cred că mă visezi doar pe mine.
Imaginea ta sfântă îmi face noaptea lină,
Îmi mângâie privirea şi somnul ce acum o să vină,
Am stat de pază aici, ca nimeni să nu-mi fure
Un chip ce îl ador , îl scald în mare de iubire.
E chipul tău, e sigur că-i al tău,
Îmi vine să repet, îndrăgostit mereu..
Aştept cu nerăbdare să-ţi spun cât te doresc,
Aştept cu dor de viaţă, un suflet ce-l iubesc.


Sursa foto - http://images.google.ro/images

Îmbrăţişarea...

Acum, la ceas de noapte, îţi dau o-mbrăţişare,
Dar nu e una simplă, ci înfiorătoare,
O mână ţi-am atins la început
Şi-un tremur a cuprins întregul trup.
Apoi, ca să fii sigur c-am primit,
O nouă-mbrăţişare ai trimis
Şi mă întrebi cum e, dacă am simţit
Fiorul, ce pe loc ne-a ameţit
Pe amândoi, fiindcă iubim la fel,
Cu sufletul, cu gândul într-un trup rebel,
Ţi-am spus apoi, că te sărut şi-ţi mulţumesc,
Pentru fiorul ce cu greu îl stăpânesc.
Îmi spui acum “sărutu-i pârjolit de arşiţă, iubito!”
În noaptea ce cu grijă şi dor ţi-am pregătit-o,
Vreau cea mai ascunsă fibră să vibreze,
La un sărut , pe drumul ce va dori să-l deseneze...
E drumul ce începe de la gleznă,
Încet , dar sigur , continuat în beznă,
Ating o palmă, o mângâi cu-n sărut,
Apoi, mă-ndrept către ceva tăcut.
E sufletul, chiar el, cheia iubirii noastre,
Ce poate să reziste la orişice dezastre,
Dezastre provocate de atingeri şi sărut,
Dezastre pătimaşe scrise cu frison, pe aşternut…

Sursa foto - http://felicitari.netflash.ro/gallery/large/img4ddovW.jpg

DACĂ - Rudyard Kipling

(n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936)

Dacă e vineri - e poezie pe pâine - Rudyard Kipling




Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură; munca,viata
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!

Lumina pentru Alexandra

Cu lacrimi în ochi, eu astăzi vă salut,
M-am bucurat, atât cât s-a putut,
Încă mai văd, îi mai privesc pe-ai mei, pe rând,
Dar medicii m-anunţă, tu vei ORBI curând.

Îmi spun apoi cu calm, că şanse mai există,
Să văd LUMINA toată, iar eu nu voi fiu tristă,
Acum, poate-nţelegeţi mai mult decât vă zic,
De ce-am scris poezia, cu numele de „Chip”.

Prieteni dragi, Geanina, nu scrie fără rost,
Ea vrea să vă transmită mereu, prin al său post,
Mesaje către suflet, prin versurile toate,
Iar voi să ştiţi că-i sunteţi în gânduri şi în fapte.

La HANOVRA, acolo, o doamnă va ajunge,
De voi veţi fi sensibili l-acest mesaj ce curge,
Va curge către voi şi-nţelepciunea voastră,
Ca ALEXANDRA BUCUR să poată să renască.

Problema cea mai grea sunt BANII!!!
Şi trebuie să-i strângem rapid, nu s-aşteptăm cu anii,
Nu-i timp pentru aşteptare, deja e cam târziu,
Iar noi toţi ne dorim încă un suflet”viu”.

Sunt doi copii acasă , un soţ care-o iubeşte,
Iar chipul ei frumos, mereu îl însoţeşte,
Ei vă transmit acum iubire de smarald,
O şansă, încă una, să-i oferim cu drag.

ALEXANDRA, te asigur de toată prietenia, gândurile frumoase şi ajutorul nostru, al cititorilor fideli şi al meu!

Îi iubesc pentru sufletul lor mare, cald şi bun, ştiu că nu vor sta doar să privescă către acest text şi poză, ştiu că vor fi alături de tine, aşa cum numai ei ştiu să o facă, pentru ca tu , pe data de 09.09.2009, să poţi merge cu paşi grăbiţi pentru a-ţi îndeplini visul, pentru ca la întoarcere să ne poţi privi în ochi fericită.

Mult succes , draga mea, suntem alături de tine şi vom face tot ceea ce ne stă-n putinţă pentru ca lumina să strălucească în ochii tăi frumoşi.

Pe curând, ALEXANDRA BUCUR!

ÎMBRĂŢIŞĂRI şi PUPICI GEANINOŞI PESTE NORMĂ, DRAGA MEA!

Dragii mei cititori,
dacă nu vă cer prea mult, vă rog, să publicaţi pe blogurile voastre cazul ALEXANDREI BUCUR, astfel putem să-i oferim şansa pentru ca ea SĂ POATĂ SĂ-ŞI RECAPETE VEDEREA...

Pagina în care puteţi să citiţi povestea ALEXANDREI BUCUR o găsiţi AICI.

Mulţumesc DAIANA PRUNDUREL, pentru sufletul tău frumos, dacă nu erai tu, nu aflam suferinţa ALEXANDREI BUCUR.

Mulţumesc tuturor pentru ajutorul pe care îl vor acorda unui suflet ce astăzi plânge, însă va zâmbi, cât de curând!

Dacă doriţi să ajutaţi puteţi face depuneri în următoarele conturi pe numele Bucur Alexandra – Silvana
Cont in EURO: RO93INGB0000999901546969
Adresa: ING Bank N.V. Amsterdam, Suc. Bucureşti: Sos. Kiseleff, Nr 11-13, Sector 1, Bucureşti
Cod Swift: INGBROBU
Banca corespondenţa pentru EUR – ING Bank N.V. Amsterdam
Cont in RON: RO96INGB0000999901129233
sau
Cont in RON Banca Romana de Dezvoltare (BRD) sucursala Piteşti:
RO35BRDE030SV52126960300
Adresa: Bdul Republicii nr. 69bis
PS: Dacă doriti să mă contactaţi mă puteţi suna la nr: 0727.279.031 sau îmi puteţi scrie pe adresa de mail: radoi_alexandra@yahoo.com

UPDATE 15 IULIE 2009 – ÎNCĂ 10.050 de RON PENTRU ALEXANDRA. ÎN NUMAI O ZI O SUTĂ DE MILIOANE DE LEI VECHI AU FOST DONAŢI ÎN CONTUL DE RON. ALEXANDRA ESTE COPLEŞITă DE ACEST SPRIJIN PE CARE ÎL PRIMEşTE DE LA VOI ŞI VĂ MULTUMEŞTE DIN SUFLET. ÎN CURÂND VOM PUBLICA ŞI NUMELE DONATORILOR.

din Geneva, DAN ANDREI SANTIMBREANU

Chipul

Îţi veghez somnul de teama unui coşmar,
Nu dorm, te privesc, te sărut imaginar,
Te simt tot mai aproape de sufletul meu,
În gânduri, îmi stăruie doar chipul tău.




E chipul ce îmi spune”Bună dimineaţa!”
Îmi fiecare zi, îmi luminează faţa,
E chipul ce îmi spune „Te iubesc!”,
În fiecare zi, îmi şopteşte”Te doresc!”.

Când merg pe stradă, te zăresc mereu,
În orice chip, apare-al tău , instantaneu,
Un zâmbet îmi apare-n colţul gurii,
În ochi mi se aprinde steaua fericirii.

Ajung la slujbă şi chipul tău îmi spune,
„Bine ai venit, iubitule! Sunt iarăşi lângă tine!”
Cine mă vede cum roşesc la faţă,
Se uită cam ciudat, dar nu e prima dată.


Muncesc, vorbesc, propun noi întâlniri,
Iar chipul tău provoacă noi iubiri,
Iubiri ce le-am trăit şi le trăiesc,
Alături de un chip ce îl doresc.

Vin către casă, de la slujbă,
Păşesc în sală, am cămaşa udă,
De la frisonul ce a răsărit pe drum,
Gândindu-mă la chipul tău divin.

Urc în odaie să-ntâlnesc un chip,
Un chip ce-l mângâi cu tandreţe, zilnic,
Aştept să vină noaptea, ca un pustnic...
Şi eu îţi veghez somnul, iar şi iar,
Nu dorm, doar te privesc şi te sărut imaginar...


Sursa foto - http://www.girlwallpapers.net/

SALUT PRIETEN(I)E şi MORAL[U]ITATE

“Dumitru Negoita spunea...
Cineva,candva ... daca nu ma insel,V.Conta
spunea ca, o piedica in surparea societatii
poate fi o higiena speciala.”
Cu acest comentariu a început totul...

Era 5 aprilie 2009, postasem o scriere despre parveniţi, iar domnul Dumitru Negoiţă a intrat şi a scris un comentariu, mânat de aceeaşi dorinţă ca şi mine, de a face ceva împotriva celor care au un singur scop în viaţă, acela de a obţine orice prin mijloace de tot felul. Din acea zi am devenit cititor fidel al blogului MORAL[U]ITATE.

Acum, după câteva luni, mai exact ieri, 20 iulie 2009, mi-a făcut ziua frumoasă, începutul acesta de mesaj, de la buna mea prietenă, Mmary:

Mariana Mester (20.07.2009 07:05:13): buna dimineata
Mariana Mester (20.07.2009 07:05:29): presupun ca dormi
Mariana Mester (20.07.2009 07:05:49): de aceea chiar acum voi trimite spre tine
Mariana Mester (20.07.2009 07:06:02): binecuvantari senine
Mariana Mester (20.07.2009 07:06:13): si vise asemenea lor
Mariana Mester (20.07.2009 07:06:31): sper ca atunci caND TE VEI TREZI
Mariana Mester (20.07.2009 07:06:41): SA POTI SPUNE:
Mariana Mester (20.07.2009 07:07:18): DOAMNE, CE VISE FRUMOASA AM AVUT

Apoi , când Geanina leneşa a făcut ochi, primeşte altă veste , de la aceeaşi persoană minunată:

Mariana Mester (20.07.2009 10:26:40): geaninaaaaa
codita geanina (20.07.2009 10:26:52): bună dimineaţaaaaaaaaaaa
Mariana Mester (20.07.2009 10:26:55): ai castigaaaaat !!!!
codita geanina (20.07.2009 10:27:02): acum am răspuns mesajului de la tine
codita geanina (20.07.2009 10:27:08): ceeeeeeeeee?????????????
Mariana Mester (20.07.2009 10:27:09): concursul
codita geanina (20.07.2009 10:27:14): care?????????????
Mariana Mester (20.07.2009 10:27:24): stai sa vezi
Mariana Mester (20.07.2009 10:27:28): ieri
codita geanina (20.07.2009 10:27:29): ok
Mariana Mester (20.07.2009 10:27:35): am facut asta
codita geanina (20.07.2009 10:27:49): ce mai facuşi, draga mea?
Mariana Mester (20.07.2009 10:28:17): mmary spunea... Pentru cei care se lupta sa aduca eroul acasa cele trei decenii pot parea o eternitate...din punct de vedere al istoriei s-ar putea sa para putin...insa eu cred ca important este sa "ajunga acasa"... "- Unde esti, tu? Lumina!" si daca tot ati invocat "Lumina" cred ca ar fi bine sa mai facem lumina si asupra faptului ca exista un fel de conspiratie... pe Geanina o consider principala vinovata...
Mariana Mester (20.07.2009 10:28:35): ea urmareste ca eu sa castig concursul de pe blogurile dumneavoastra...sincer ,dincolo de gestul care ar putea parea frumos,si este dintr-un anumit punct de vedere,situatia aceasta nu-mi place si nici nu sunt de acord cu ea...va priveaza pe dumneavoastra de comentariile pe care ei,in mod frecvent le-ar posta...cat despre mine si eu ma gandeam sa nu mai comentez,ca sa nu le iasa jocul, insa nu mi se parea corect fata de dumneavoastra...sincer, chiar daca voi castiga acest concurs, nu voi avea nici o satisfactie,si nici nu ma voi putea bucura tocmai din cauza acestei situatii... asa ca Geanina, daca tot vrei sa-mi faci o bucurie : inapoi pe metereze !!!
Mariana Mester (20.07.2009 10:28:52): va doresc sa aveti parte doar de senin, lumina si iubire...
Mariana Mester (20.07.2009 10:29:10): Dumitru Negoita spunea... M.Mary, Un Concurs ce se intinde pe-o perioada de aproximativ 3 luni si are la baza premii din activitatea unui individ ce vizeaza, fapte aproape de viata strabatuta in Romania de un - Reper moral, nu cred ca cineva poate ignora ceva de care se va putea bucura ...
codita geanina (20.07.2009 10:29:15): ce făcuşi??????????????
Mariana Mester (20.07.2009 10:29:48): acum uita-te aici

Mariana Mester (20.07.2009 10:30:57): http://moraluitate.blogspot.com/2009/07/clasamentul-comentariilor-faza-finala.html#comments

codita geanina (20.07.2009 10:33:11): sunt la făra cuvinte
Mariana Mester (20.07.2009 10:33:29): geaninaaa
codita geanina (20.07.2009 10:33:32): dar nu înţeleg cum ai reuşit tu să înţerlegi ceea ce doream eu
Mariana Mester (20.07.2009 10:33:43): FELICITARIIII !!!!

Felicitări tuturor !

O zi frumoasă de iulie pe care n-o voi uita nicicând. Mulţumesc Mmary, tuturor ce m-au susţinut aici şi aici.

Vă recomand cu toată căldura blogurile SALUT PRIETEN(I)E şi MORAL[U]ITATE

Vă mulţumesc, Maestre!

PA - 82 de cuvinte - “Toţi o doreau...”

Coadă. Se îmbulzeau toţi. Toţi o doreau, dar nu ştiau cum să o obţină. A fost suficient zvonul că se găseşte la magazin. Se vindea cu viteza luminii. Toţi erau fericiţi că apucaseră o cutie plină. A cumpărat şi el una. Doar ce se îndrăgostise şi dorea să prelungească starea de beatitudine. A ajuns acasă şi a desfăcut conţinutul cu mari emoţii.

Un singur bilet:

”Iubirea nu se cumpără şi nici nu se vinde nicicând, niciunde.Caută iubirea cu inima, nu cu portofelul”.



Sursa foto - http://images.google.ro/images

Poveşti de iubire...

Încercăm să fugim de ceva ne-nţeles,
Mă-ntreb ne-ncetat ,de ce tu ai ales,
Un drum greu de parcurs, sinuos,
Cu liane capcană, de sus până jos.

Dar îmi spui că e-un drum efemer,
Un drum cu poteci pline de mister,
Meditezi cât s-ajungă din zi până-n noapte,
Pentru viaţa pe fugă, inundată de fapte.

Desenezi cu iubire sărutul ceresc,
Lacrimi sângerânde pe obraz se ivesc,
Mi le ştergi, le săruţi
Şi-mi zâmbeşti , nu te-ncrunţi.

Astăzi, pui vieţii mele un sens,
Din priviri îmi tot dai de-nţeles,
Eu mă uit inocent şi cu mare uimire,
Către sufletul plin de atâta iubire.

O iubire curată , ce-mi spune
Repetat, cu tot dragul, pe nume,
Şi mă-mbată de vrajă , de dor,
De nelinişti ,de-un tainic fior.

Fior ce nu ştie acum ce să facă,
Decât să aştepte precum sabia-n teacă,
O sabie ce taie atunci când se-nalţă,
O venă, un suflet, o inimă-n viaţă.

O taie cu dragostea ce străluceşte,
In ochii iubitei de-atâta poveste,
Poveste de-amor ce o ţes astă seară,
Ce-mi cântă iubirea şi te-nfioară.

Poveşti de iubire cu aprig mister,
Poveşti de iubire ce astăzi se cer,
Poveşti de iubire paralizate de timp,
Poveşti de iubire ce nicicând nu se sting.



Sursa foto - http://images.google.ro/images

Gesturi...

Izbeşte, pocneşte,
Loveşte, trăzneşte,
Suflet răcoreşte,
O ploaie de vară,
Aromă de seară,
Sufletu-i greu,
În noi doi mereu,
Aşteptând curcubeu
Să croiască mereu
Rochii de spumă,
Din ploaia nebună.
Odihna mi-e grea,
Nu-i viaţă în ea,
Pierii dimineaţă
Pe-un câmp cu verdeaţă,
Culege-o cu drag,
Adu-mi-o în prag,
Ia-mă de mână,
Pe ploi şi furtună,
Să ies din durere
Şi dă-mi mângâiere,
Pe faţă cu-n deget,
Cu-o mână pe creştet,
Şi-mi mângâie faţa,
La cinci dimineaţa,
O mână cu munte
Aşează-mi pe frunte,
Să-mi treacă durerea
Şi-n zâmbet tăcerea.

Daruri - Magda Isanos

(n. 17 aprilie 1916, Iaşi - d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti)

Dacă e vineri - e poezie pe pâine - Magda Isanos


Tu eşti în inima mea ca un dar
neaşteptat şi mult prea scump,
pe care îl cercetez mirată iar şi iar,
cu-aceeaşi nesecată desfătare.

Eşti tainica-mi putere şi mândrie,
de când te ştiu mi-i cerul mai aproape
şi nu mai pot durerile să vie,
să-mi tulbure-ale sufletului ape.

Tu mi-ai făcut ţărâna mai uşoară
şi inima aşa de dulce, grea,
ca ramura ce toamnă se-mpovăra
de greutatea roadei de pe ea.

Asemeni unui mare cer cu stele,
mi te-ai răsfrânt în suflet ca-ntr-un lac,
şi-adânci de-atuncea-s gândurile mele,
de aur glodul inimii, sărac.

Acestea toate să ţi le plătesc
nu voi putea, ci lasă-mă măcar,
risipitorul meu, să te iubesc,
din darurile tale dându-ţi dar.

Dragă prietenă,
am dat curs comentariului tău, iar cititorii, cu siguranţă vor fi încântaţi să citească acestă poezie minunată.
Mulţumesc, ADITEEA!

PA - 82 de cuvinte - “Conştiinţa...”

Conştiinţa: - Ai făcut-o?

El:- Da…

Conştiinţa :- I-ai pălmuit bine sufletul?

El:- OOOOO, încă ce fel!!

Conştiinţa : - Şi…eşti mulţumit???

El:- Pe moment, orgoliul nu mai putea de încântare…

Conştiinţa : - Acum?

El:- Acum, deşi… nu sufletul meu a luat palmele…plânge…

Conştiinţa : - Eşti tâmpit?

El:- Da…

Conştiinţa : - Chiar eşti , dacă recunoşti…

El:- Conştiinţa mea …
O să-i cer iertare…
Apoi… dispar definitiv, cât încă mai am demnitate…
O voi îndrăgi veşnic, iar sufletul meu va primi mereu palme fiindcă n-am respectat-o…
Nu ştiu cum va fi viitorul meu, dar prezentul nu mă mai suportă…
O merit…

Sărut pe suflet...

Momentul cel mai bun tu l-ai ales,
Ai apărut în viaţa mea prin vers,
Sărut pe suflet astăzi tu mi-ai pus,
Iar eu îl ţin bine, de toţi şi toate-ascuns.

Îl ţin ascuns de teamă să nu-l fure ,
Orgolioşii ce nu pot să-ndure,
O mare frumuseţe sufletescă,
Din care-avea iubirea să renască.

Mi-ai pus pe frunte mâna ta cea blândă,
Ce astăzi, gândurile rele le alungă,
Dar simt că orice-aş face cu-ntreaga mea fiinţă,
Nu e de-ajuns, deşi am pus multă dorinţă.

Este dorinţa ce-n mine a născut,
Atunci când sufletul vorbeşte, desi-i mut..
Un alt sărut topeşte-ntreaga gheaţă
Şi sufletul atunci se va trezi la viaţă.

O viaţă plină de frumos şi bun,
Pe care tu aşterni zilnic minuni,
Minuni ce strălucesc de-atâta fericire,
Când sufletul e peste normă , de iubire.

Atunci când tristă sunt, mă iei în braţe cu tandreţe,
Îmi mângâi tâmpla, pui flori ce ştiu să mă răsfeţe.,
Îmi pui sărut pe fiecare deget,
Un val de dor mă prinde fără preget.

Un dans de mare frumuseţe a-nceput,
Iar tu continui iubirea cu-n sărut pe gât,
Un sărut tandru, calm şi dulce,
Care mă duce în uitare, la răscruce...

Mă-nveţi ce e iubirea, primul pas
Îl fac cu teamă, dar accept un vals,
Un vals ce ne-a cuprins pe amândoi
Şi ne iubim cu patimă, în ploi.

Îţi place ploaia, o iubeşti nespus,
Îmi spui mereu când soarele-a apus,
Că mă iubeşti, că tu eşti fericit,
Cum n-ai fost niciodată, deşi ai mai iubit.


Iubirea noastră mută şi frumoasă,
Mă face dintre toate, cea aleasă,
Nu ştiu să-ţi spun prea mult despre iubire,
Dar lacrimi am în ochi de fericire.

O fericire ştiută doar de noi,
Străpunsă aprig doar de vânt şi ploi,
Şi-i timpul să-nţeleagă toţi şi toate,
Iubirea noastră-i veşnic doar în şoapte.


Sursa foto - http://fc07.deviantart.com

PA - 82 de cuvinte - “Pasiuni cu... frişcă...”

O sorbea zilnic din priviri şi nu uita niciodată să-i spună :”Bună dimineaţa, misterioaso!”
Astăzi, ca niciodată, nu dorea decât să o atingă şi să scrie cu frişcă pe ea pentru a-i descoperi tainele.
Mătăsoasă, cu parfumul inconfundabil, îl îmbia, îl ademenea, îl înnebunea...
O simţea...era fierbinte, ca de fiecare dată îi plăcea s-o savureze, îi dădea senzaţii ce-i tulburau gândurile.
Conservator din fire, astăzi s-a lăsat abandonat în vâltoarea pasiunii, nici nu-şi dăduse seama când rămăsese în ceaşcă... doar zaţul...

Sursa foto - http://images.google.ro

Prietenie de diamant

Le-am cunoscut, în sfârşit,
Două minuni la care-am gândit,
Am aşteptat ne-ncetat,
Să le-tâlnesc pe-nserat.

Prima , a fost Anjanina,
Zâna poveştilor, minunnea,
Apoi am traversat prin subteran,
Pe Mikka s-o aducem în cotidian.

Le-am luat de mână, cu grijă,
Un zâmbet le-am dat drept surpriză,
Am râs de la prima privire,
Seara-am petrecut în neştire.

Spre locul de taină am plecat,
Să petrecem în trei, pe-nserat,
Îmagini de vis am trăit,
Cu două minuni, la asfinţit.

Pe-un lac de mult verde am stat,
Privirea , cu verde şi ploi ne-am desfătat,
Eu, mai neîndemânatică din fire,
Scăpai paharul cu “bunul” pe mine.

Am râs copios toate trei
Si-am povestit câte-n lună, de vrei,
Priveam către ochii din faţă
Am tot povestit despre viaţă.

Sunt două minuni, flori alese,
De care mă leagă vise măreţe,
Multe poveşti cu zâne şi ploi,
Spuse cu multă iubire , de noi.

Când luna-şi anunţă sosirea,
Cu paşi repezi veni despărţirea,
Pe-aleile parcului, păşim către casă,
Prin verde şi alb de mireasă.

Poze-n neştire-am făcut,
Cu zâmbete calde şi sufletul mut,
Mut şi frumos de atâta plăcere,
Ce sufletul nostru o cere.

Dacă le ştiţi, să le spuneţi mereu,
Sunt veşnic în gândul şi sufletul meu,
Respect şi iubire de la Geanina,
Pentru MIKKA şi ANJANINA.

Dragii mei, atât vreau să mai ştiţi,
Respectaţi-vă prietenii, şi vă iubiţi!
Nimic nu-i de preţ pentru mine,
Cum este- un PRIETEN pe lume.

Mikka şi Anjanina,

Prietenia voastră mă ajută să fiu mai puternică, mă ajută să văd frumuseţea curcubeului după ploaie, mă motivează să merg mai departe pe drumul vieţii, frumos şi demn.
Aveţi tot respectul meu pentru ceea ce sunteţi, pentru ceea ce faceţi pentru fericirea celor din jur,, pentru frumuseţea sufletului vostru.
Este greu să găseşti prieteni adevăraţi, eu v-am găsit şi sunt fericită.


Sursa foto - http://images.google.ro

Dor de tine...

Mi-e foame de tine , iubito,
Mi-e sete de roua buzelor, ce-n mine-ai sădit-o,
Mi-e dor de viaţa vibrândă din tine,
Mi-e sufletul sfâşiat , de nopţile pline.

Nu dai niciun semn, să ştiu că eşti bine,
Nu ştiu, nu-nţeleg ce-i cu tine,
Îmi bântuie-n minte, doar gânduri străine
Ce strigă mereu”Ce dor mi-e de tine!!!”

E dorul acela ce l-am cunoscut
La prima-ntâlnire, când tu mi-ai plăcut.
Plecată ai fost, te-ai întors, ai tăcut,
Iar eu, disperat, am sufletul mut.

Te strig încontinuu, cu mintea rănită
Ce caută odihna, în noaptea răpită
De gândul, ce-apasă greoi peste mine,
Nelinişti, iubiri, tristeţi, ce plâng cu rubine.

Îţi scriu două vorbe, ziua şi seara,
Sperând c-o să vezi ce grea-i aşteptarea,
Te rog, trimite-mi un gând , de urgenţă,
De nu vrei să mor în paşi de cadenţă.

Inima-mi plânge de-atâta durere,
De ochii tăi verzi, ce îmi dau putere,
Ia-mă de mână, să simt că eşti bine,
Du-mă cu tine-n pustiu , dacă-i bine.

Te chem., te doresc, secundă de secundă,
Nimic nu-mi mai place în viaţa mea sumbră,
De-atâta trăire ascunsă în umbră,
Ca ochii din jur să nu o pătrundă.

Aştept acea clipă în liniştea serii,
O clipă să pună lacăt durerii,
Mă plimb într-un cerc, nu-mi găsesc locul,
Mă-ntreb ce-i cu mine, cum să sting focul?

Un foc ce mă mistuie şi arde acum
Făcându-mă torţă, făcându-mă scrum.
Sper să renasc din iubirea ta blândă,
Ce vine cu patimă şi mă inundă.


Sursa foto - http://images.google.ro

Seară tristă... George Bacovia

( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, Bucureşti)

Dacă e vineri - e poezie pe pâine - George Bacovia



Barbar, cânta femeia-aceea,
Târziu, în cafeneaua goală,
Barbar cânta, dar plin de jale,-
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi-n zgomot monstru de timbale,
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea...
Si noi eram o ceaţă tristă-
Prin fumul de ţigări, ca-n nouri,
Gândeam la lumi ce nu există...
Şi-n lungu, satanice ecouri
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea,
Şi-n jur era aşa răscoală...
Şi nici nu ne-am mai dus acasă,
Şi-am plâns cu frunţile pe masă,
Iar peste noi, în sala goală,-
Barbar, cânta femeia-aceea...

Vreau...

Vreau să pătrund cu privirea templul din faţa mea
Pentru a te descoperi aşa cum eşti cu adevărat,
Înnotând în fluidul precum almadinul din culoarele trupului tău.
Vreau să-mi pui în ochi lumina sufletului tău,
Şi astfel, voi fi sigur că nu mă voi rătăci niciodată .
Vreau să te străbat de la un capăt la celălalt
Fără să mă satur de infinitul parcurs.
Fac primul popas la glezna de unde-mi iau seva,
Care mă ajută să înaintez spre fericirea ce ne stăpâneşte.
Tunelul piciorului mă transformă în paladiu
Ca eu să pot savura cu nesaţ inserţiile fibrelor de frişcă
Încrustate cu bucăţi mari de căpşună,
Ce-mi alintă mâinile în căutarea lor nebună de tine.
Te cuprind cu braţele iubirii pentru a te păstra
Cu dorinţă, la fel de pură şi diafană precum nufărul.
Înaintând, mă adâncesc tot mai mult în marea sufletului tău
Care mă salvează din marea mea nelinişte
Astâmpărată doar de ceea ce eu simt, gust şi sărut în interiorul tău.


Sursa foto - http://www.videoachim.home.ro

PA - 82 de cuvinte - “Sarcina...”

La telefon:

EA: - Eu sunt cea însărcinată!!!
EL: - Ştiu...

Soţul asculta la uşă înmărmurit.

EA: - Nu renunţ la sarcină...
EL: -Nici gând...
EA: -Dacă află...
EL: -Ascunde cât poţi...
EA: -Nu ştiu cât mai pot păstra secretul...
EL: -Gândeşte-te, va fi cea mai frumoasă noapte de dragoste şi vei reuşi...
E chiar aşa grea sarcina???
EA: E cea mai dificilă...

Transpirat,cu faţa tumefiată, apare soţul...

EA îmbrăcată provocator, îi spune:

- Iubitule, LA MULŢI ANI!
- Am SARCINA de a-ţi dărui cea mai minunată noapte... cadoul tău de la mine şi prieteni...


Sursa foto - http://images.google.ro/images

Despre mine...

Leapşa primita de la Incertitudini

1. Luaţi cartea cea mai la îndemână, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici cel de-al patrulea rand.

“… lui nu mai are de-a face cu cel avut la origine. Într-adevăr, substantivul…
Cristian Preda, Sorina Soare “Regimul, partidele şi sistemul politic din România”.

2. Fără să verificaţi , cât e ora? 23: 58

3. Verificaţi: 23 :38

4.Cum sunteţi îmbrăcat(ă)?

Pijamale.

5. Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?.

Citeam postarea de pe blogul Mikkăi.

6.Ce zgomot auziţi în afară de cel al calculatorului?

Melodia “Monaco 28 degré à l'ombre” interpretată de Jean François Maurice .

7. Când aţi ieşit ultima dată şi pentru ce?

În acestă seară, la două ore de predat unor cursanţi.

8. Ce aţi visat ieri noaptea?

Că eram pe o insulă.

9. Când aţi râs ultima dată?

Astăzi, la ora 18:00.

10.Ce aveţi pe pereţii încaperii unde sunteţi?

O bibliotecă.

11. Daca aţi deveni multimilionari peste noapte care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?

Nu-mi doresc…să devin.

12.Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?

"Cavalerii mesei rotunde"

13. Aţi văzut ceva neobişnuit astăzi?

Daaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!
Când am ajuns acasă ,am constatat că am uitat în coş, la magazin, tot ceea ce am cumpărat. Aşadar , de îndrăgostită ce sunt, am ajuns cu …NIMIC... acasă.

14. Ce părere aveţi despre acest chestionar?.

Relaxant.

15. Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă.

Datorită cititorilor, de câteva zile sunt în Zelist-“Ze bestest pe bloguri” pe unul din primele locuri.

16. Care este prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba despre o fetiţă?

Ana-Maria, aşa se numeşte fiica mea.
Dacă aş mai avea o fetiţă i-aş pune numele Mara.

17. Si daca ar fi vorba de un baiat?

Gabriel-Daniel

18. V-aţi gândit deja să locuiţi în străinătate?

Am avut cândva… astfel de gânduri…

19. Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună când intraţi pe porţile Raiului?

Nu ai fost cea mai bună fiinţă în viaţă, însă te-ai străduit să dăruieşti oamenilor din puţinul pe care l-ai avut.

20. Daca aţi putea schimba ceva în lume, în afara de politică, ce aţi schimba?.

Ideile preconcepute.

21.Vă place să dansaţi?

Daaaaaaaaaaaaaaaaa.

22. George Bush?

Nuuuuuuuuuuuuuuu.

23. Ce aţi văzut la tv. ultima dată?
Imposibil să răspund, nu mă mai uit de multă vreme la TV.

Care sunt cele 4 persoane care ar trebui să primească această leapşă?

Mikka, Gabi, Anjanina, Mmary
Şi oricine altcineva este interesat.

PA - 82 de cuvinte - “Îmbrăţişarea”

Se iubeau. Asta era clar pentru amândoi. Nu se cunoşteau, dar îşi scriau zilnic.
Într-o zi ea a dispărut, nu a mai scris, nu a mai răspuns. Secundele deveniseră ani greu de suportat.
Îngrijorat, apoi, de-a dreptul revoltat, nu-şi găsea liniştea.
Deschise radioul..
Ştirea despre tânăra spulberată de o maşină pe trecerea de pietoni se răspândi cu repeziciune.Era ea... Simţea...Totul s-a năruit.
Soneria. Bulversat se trezeşte. Deschide. Era EA. O îmbrăţişă pătimaş.
Emoţiile i-au fost fatale.
Ea îi scrie şi astăzi...


Sursa foto - http://images.google.ro/images

ULTIMUL VALS...

Mesajul primit de la ADITEEA m-a convins să readuc în atenţia dumneavoastră, încă o postare despre regele dansului, "VALSUL". Mesajul este acesta:

"De valsul ăsta ce zici???
http://www.youtube.com/watch?v=0mSHQgpeCbQ&feature=related

Muzica e a lui Eugeniu Doga, secvenţa e dintr-un film regizat de Emil Loteanu
după " Drama la vânătoare" a lui A.P. Cehov.
Deşi povestea e tristă... valsul acesta îmi e foarte aproape de suflet. Dacă îţi place, poate te inspiră să scrii ceva frumos! O seară frumoasă!"

22 iunie 2009 23:32

Dragă prietenă,
am dat curs comentariului tău, iar cititorii, cu siguranţă vor fi încântaţi să-şi invite jumătatea la dans , sper eu , nu la ULTIMUL VALS...

Mulţumesc, ADITEEA!

Seara, când soarele-mi reflectă în lac imagini pure-ncremenite,
La vânătoarea-picnic organizată de conte, pe negândite,
Sub privirile pofticioase ale vânătorilor de "partide bune",
Alături de clevetirile doamnelor"importante" şi-n acelaşi timp nebune,
În acordurile patefonului argintat,
Acordat de valet cu o atingere misterioasă,
Ce-mi învăluia în tristeţe albul de mireasă
Pe care doar cupa de şampanie mi-o înţelegea,
Priveam dintr-un colţ al vieţii povestea mea.
Cu gelozie , cel ce pe-ascuns mă iubea
Schiţează graţios drumul către soţul
Ce-n ULTIMUL VALS mă însoţea.
Mă-nclin şi-apoi pornim către miracolul ce-nnobilează sufletul,
Valsul, ce cu greu reuşeşte să oprească torentul,
Torent de ploi, scris de ochii de scântei
Ce-l alungă cu un strigăt, copilul alor mei.
În camera obscură a sufletului meu
Îmi regăsesc clişeele iubirii, înflorită sub un tei
Cu-n judecător de instrucţie, naratorul Serghei.
Mi-a atins mâinile şi m-a-nvăţat să iubesc
Cel după care ochiul inimii m-a făcut să tânjesc.
Reuşesc să visez printre lacrimi
La iubirea necoaptă, ce i-am dăruit-o cu patimi
Pe mătasea patului de iarbă,
Ce cu tandreţe, Serghei avea s-o soarbă,
Acolo, unde florile din păr luau cu-n zâmbet
Culoarea frunzelor, ce-mi fredonau un cântec.
Un cântec ce scria iubirea noastră, răscoliţi de dor
Prin care smulgeam vieţii şi ultimul fior,
Fior ce face să răsară pe neaşteptate
Perle de rouă ce se preling pe spate.
Cu-n gest firesc ai străbătut drumul de rouă
Cu buzele, ce-mi dăruiesc o viaţă nouă.
Rochie de tuberoze ai ţesut pe trupul meu,
Cu măiestria mâinilor m-ai transformat în curcubeu.
Mi-ai pus în ochi culori de bucurie şi mister,
Pe buzele arzânde, ai presărat un zâmbet efemer.
Un zâmbet ce mă-ncearcă şi strigă acum, în paşi de dans
La asfinţit, un vis se curmă în ULTIMUL meu VALS...

Veşti foarte bune de la TOPBLOG

Am primit astăzi, pe mail, veşti foarte bune de la echipa TopBlog.
„Você já acessou o Top Blog hoje?
Já está disponível o Top 100 - a lista dos 100 blogs mais votados. Confira se o seu está lá.
Agora é o momento de você divulgar ainda mais sua campanha para votarem em seu blog.
Boa sorte!
Abraços,
Equipe Top Blog!”
http://www.topblog.com.br/top.php
"Aţi ajuns la Top Blog azi?
Este acum disponibil Top 100 - o listă de 100 de blog-uri cu cele mai multe voturi. Verificaţi dacă sunteţi acolo.
Acum este momentul sa va dezvălui mai multe campanii de vot pentru blog.
Succes! “

Top Team Blog!
http://www.topblog.com.br/top.php

Evident, o astfel de veste nu putea decât să-mi aducă fericire în suflet şi în ochi.
Primul gând a fost la dumneavoastră, cititorii mei, fiincă datorită votului de încredere pe care mi l-aţi oferit, acum sunt între cele mai votate 100 blog-uri.
Mai este o lună până la aflarea câştigătorului, dar vă dau cuvântul de onoare, pentru mine este suficient că mă aflu în această etapă, restul , că voi ocupa locul I sau orice alt loc, chiar nu mai contează.
Participarea la această competiţie, a celor mai bune 100 blog-uri este importantă, faptul că am avut ocazia să fiu printre cele 100, mă onorează.
Vă mulţumesc şi mă înclin , dragii mei, dumneavoastră sunteţi de fapt învingătorii, dumneavoastră aţi votat, fără acel vot, eu nu eram astăzi, AICI. Toate blogurile sunt trecute în ordinea alfabetică, pe mine mă găsiţi la secţiunea CULTURĂ.
Vă doresc o zi de mare minune, iar eu mă retrag pentru a vă pregăti următoarea surpriză literară.

Cei care-am fost la Troia - Octavian Paler

Octavian Paler (n. 2 iulie 1926 - d. 7 mai 2007)

Dacă e vineri - e poezie pe pâine - Octavian Paler


Cei care-am fost la Troia

Am lăsat în urmă atâtea mari şi greşeli
încât mă întreb, de ce trebuiau toate acestea?
De ce ne trebuiau remuşcări pentru a învăţa să iubim?
De ce trebuiau toate acestea, de ce?
Da, trebuiau.
Trebuiau, poate.
Trebuia poate să fim mai întîi vinovaţi
pentru a învăţa să iubim.
Trebuia să greşim
pentru a cunoaşte sfârşitul greşelii
şi poate numai cei ce-au fost la Troia au dreptul să spună
că ştiu totul despre iubire şi ţărm.
Nimeni nu va cunoaşte vreodată mai bine ca noi
ce înseamnă iubirea, pentru că nimeni
n-a pierdut-o şi n-a visat-o ca noi. Pentru ca
nimeni n-a trebuit să tacă mai dureros decât noi
cu speranţa că-ntr-o zi vom striga: iată ţărmul! Pentru că
nimeni n-a privit ca noi steaua prăfoasă a singurătăţii
luminându-ne mâinile
în vreme ce ne-acopeream ochii că să ne-aducem
aminte mai bine.
Şi iarăşi cerul aşa cum îl ştiu, strălucind după ploaie,
şi mă întreb, poate, pentru ultima oară.
De ce trebuiau toate acestea, pe care nu le mai pot
răscumpăra
decât iubind şi mai mult ţărmul
pe care stau şi visez că voi ajunge într-o zi?
Şi mai ales de ce suntem noi vinovaţi că toate acestea
au fost?
Când eu n-am vrut decât să rămîn credincios.
Când noi n-am vrut decât să fim asemenea păsărilor
cărora nu le pasă nici de zei, nici de timp.

Sursa foto - http://images.google.ro

Ai rugat …

Astăzi mi-am dat întâlnire cu marea,
Doar noi două, gândurile şi zarea.
Gânduri ce nasc şi-mi dau fiori de fericire
Când spuma îmi sărută glezna cu iubire
Dantelând pe tălpi, săruturi de nemurire.
Un val imortalizează fotografia vieţii,
Declanşând în alb şi negru prospeţimea tinereţii.
Îmi face radiografia inimii la secundă,
Fidelitatea amintirilor succesiv, în oglinda vieţii se perindă.
Privesc adânc în sufletul mării şi ascult şoaptele sirenelor,
Am aflat de la ele secretul transmis de nebunia sentimentelor.
I-ai spus mării că vrei să te transformi în mare,
Din dorinţa furibundă de a-mi da îmbrăţişare.
I-ai spus nisipului că vrei să fii castel de nisip
Ca să-l transformi într-un refugiu al iubirii cu orice chip.
Ai rugat spuma mării să devii spuma eternă,
Pentru a-mi transforma fiorii în ametist de epidermă.
Ai rugat seara să devii seară,
Pentru a-mi turna valuri de topaz peste nelinişti iară.
Ai rugat aerul pe care-l respir să devii aer de veşnicie,
Pentru a împărţi iubirea la infinit, cu furie.
O furie ce-mi pune doar fericire-n ochii de sidef
Şi pune pe mâini onix, ca-n veci să nu te pierd.