miercuri, 30 decembrie 2009

PEŞTERA DE FOC


Călătorim prin peştera de foc,
Fără hartă, fără ghid,
Dăm peşterii iubire şi noroc,
Născând poveşti pe fiecare zid.

Stalactitele-mi dau mâna,
Iar una mai chipeşă,
Îmi face cu ochiu-ntruna,
Vorbele-mi adulmecă.


Merg pe câmp de stalagmite,
Corigent devin în trup,
Simt fiorul cum emite
Pe frecvenţe cu năduf.

Arde-n mine stalagmita,
Clocot rece scoate fum,
Îmi îmbrăţişez iubita,
Stalactite-i pun pe sân.



Pe câmpul de stalagmite,
Pat de gheaţă am aşternut,
Îmi îmbrăţişez cuminte,
Iubita cu gândul mut.

O sărut şi-n ea se aprinde,
Foc de gheaţă, de rubin,
Foc ce trupul mi-l cuprinde,
Mă transformă-n dulce vin.

Vin ce-ţi înfioară simţul,
Furibund ne-mbrăţişăm,
Pasiunea şterge timpul,
În sărut ne cufundăm.

Îţi sărut fruntea-nstelată,
Mă îndrept flămând spre ochi,
Din obraji muşc o bucată,
Şi în păr tu mă îngropi.

Cu un deget mângâi gâtul,
Se topeşte totu-n jur,
În noi clocoteşte totul,
Păcatul devine pur.

Mâna dragostei aţâţă,
Lumânări cu trup de ţurţuri,
Emanând iubire crudă,
Născută din două trupuri.

Trupuri arse ce vibrează,
În ecou de peşteră,
Ce cu frigul rezonează
Şi-l transformă-n flacără.

Suntem unul şi doar una,
Peştera ne este astru,
Simt cum nu m-ascultă mâna,
Poveşti scrie pe trup sacru.


SURSA FOTO - http://www.desktopnexus.com

34 comentarii:

Lisandru Cristian spunea...

Iubirea mea mare, alături de tine aş explora toate peşterile acestei lumi... Speolog nu am fost, dar devin instantaneu dacă trebuie... Ne introduci pe toţi într-o altă lume prin această poezie frumoasă. Iubirea este cea care - hai să spunem aşa - guvernează expediţia literară propusă de tine...

"Arde-n mine stalagmita,
Clocot rece scoate fum,
Îmi îmbrăţişez iubita,
Stalactite-i pun pe sân"...

Senzualitatea unei astfel de imagini nu lasă loc niciunei interpretări... Sânul iubitei cunoaşte în acelaşi timp şi răceala înfiorătoare a stalactitei, dar şi inevitabilul sărut fierbinte al iubitului...

"O sărut şi-n ea se aprinde,
Foc de gheaţă, de rubin,
Foc ce trupul mi-l cuprinde,
Mă transformă-n dulce vin.

Vin ce-ţi înfioară simţul,
Furibund ne-mbrăţişăm,
Pasiunea şterge timpul,
În sărut ne cufundăm"...

O spun fără rezerve - incitant decor pentru momente de dragoste pătimaşă... Iar scufundarea în sărut face stalactitele să vibreze...

"Îţi sărut fruntea-nstelată,
Mă îndrept flămând spre ochi,
Din obraji muşc o bucată,
Şi în păr tu mă îngropi.

Cu un deget mângâi părul,
Se topeşte totu-n jur,
În noi clocoteşte totul,
Păcatul devine pur"...

Intensitatea creşte cu fiecare vers, dorinţa creşte direct proporţional, iar cei doi îndrăgostiţi care au parte de un asemenea decor gustă clipe de fericire maximă...

"Trupuri arse ce vibrează,
În ecou de peşteră,
Ce cu frigul rezonează
Şi-l transformă-n flacără.

Suntem unul şi doar una,
Peştera ne este astru,
Simt cum nu m-ascultă mâna,
Poveşti scrie pe trup sacru"...

Trupul mângâiat de iubit devine sacru cu fiecare atingere. O jertfă depusă pe un altar al iubirii în jurul căruia până şi stalactitele ard cu vâlvătăi pătimaşe...

Versuri pasionale scrise dintr-o inimă pasională care bate în fiecare zi numai pentru iubire... Mă declar iarăşi un mare fericit pentru că am posibilitatea să adorm în fiecare noapte cu capul alături de această inimă şi-i pot auzi fiecare dulce bătaie...

Te iubesc şi te sărut pe suflet, dragostea mea!

Geanina Codita spunea...

Cristian,
dragostea mea cea mare, alături de tine m-aş lăsa explorată în toate peşterile lumii.

Iubirea guvernează toate expediţiile mele literare.

Stalactite,stalagmite,rece,fierbinte...mmm...fără cuvinte...

Totul arde, tot îngheaţă,
Iubitul când mă răsfaţă,
Stalactitele lucesc
Pasiuni pe trup stârnesc...

TE IUBESC, MINUNE DE OM!

Lisandru Cristian spunea...

Oho, aşa da... Cât mai multe peşteri nu ar fi deloc o tragedie, ba chiar din contră... Aş merge cu tine până la capătul lumii şi mai departe, minune de femeie... Te iubesc!

Geanina Codita spunea...

Cristian,
pentru moment "peşterim" virtual, dragostea mea.

În 200 de ani de iubire avem vreme să topim stalactite şi stalagmite cât vrea dragostea noastră.

Sărut o minune de om...

Lisandru Cristian spunea...

"Peşterim", Măria ta! Peşterim, că tare bine mai este... Doamne, deja mă gândesc că acei 200 de ani vor trece prea repede. Ce-aţi zice de o eternitate în care să gustăm iubirea indiferent de locaţie??? Te iubesc, Geanina mea...

Geanina Codita spunea...

Cristian ,
locaţie, eternitate, iubire...frumos, minunat, de-a dreptul divin...

Aşa să fie precum spui, Lisandru meu iubit...

mmary spunea...

"Mâna dragostei aţâţă,
Lumânări cu trup de ţurţuri,
Emanând iubire crudă,
Născută din două trupuri.

Trupuri arse ce vibrează,
În ecou de peşteră,
Ce cu frigul rezonează
Şi-l transformă-n flacără."

Ufff, ce fierbinte e pestera pe care-o explorati....se pare ca va topiti si curgeti devenind lava incandescenta a vulcanului numit" Dorinta"...

Draga mea te rog sa ma scuzi insa am o singura obiectie:

"Pacatul niciodata nu devine pur" orice am dori sa credem noi, pacatul exprima chiar lipsa puritatii...of, of, chiar daca e literatura , se pare ca nu ma pot abtine..

Te imbratisez cu drag si imi las sufletul sa va binecuvanteze! :)

Geanina Codita spunea...

mmary,
fierbinte,fierbinte, draga mea...
până se transformă totul şi devine pur...

Mulţumesc pentru comentariu, draga mea dragă!

Am zis o clipă că nu ar fi rău să purificăm păcatul...

Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea dragă!

compadvice spunea...

S-a faccut cald,sau mi se pare mie:))Multa pasiune dragilor,aveti grija sa nu va mistuiti si sa nu mai aiba cine sa ne povesteasca:))Succes la pesterit,si noul an sa va aduca numai binecuvantari!

Geanina Codita spunea...

compadvice,
sincer, şi la noi sunt temperaturile cam ridicate...ha,ha,ha...

Mulţumim pentru urări.

Să ai o zi plină de iubire cu temperaturi...ridicate...

Adrian Barbat spunea...

Stiu ca 2009 a fost darnic cu tine si Lisandru, sunt foarte bucuros pentru voi si mandru ca am reusit sa va gasesc. Ati reusit sa luminati acesta lume gri cu multa iubire si chiar era nevoie de asa ceva.
Va doresc un 2010 plin de bucurii si implinirI, LA MULTI ANI.

Geanina Codita spunea...

Adrian Barbat,
a fost extrem de darnic, iar pentru acest lucru îi sunt recunoscătoare acestei lumi a blogurilor, fie ea şi gri...

Mulţumim pentru urări şi aşa cum spun de fiecare dată, zile pline de iubire!

Adrian Barbat spunea...

Lumea gri ma refeream la cea reala in general, in blogosfera gasesti mult mai multe oaze decat in realitate. Asta ne-a creat o posibilitate de refugiu.
Ma bucurat mult cand am aflat ca dragostea voastra e rodul blogosferei, iar asta e o certitudine ca blogareala e benefica si poate face oamenii fericiti.

Geanina Codita spunea...

Adrian Barbat ,
am înţeles în ce lume găsim nuanţe de gri, dar noi avem acestă lume creată de oameni care iubesc frumosul, care speră şi cred în iubire.

Gânduri bune îţi trimitem din lumea nostră roşie precum iubirea ce-o trăim.

Anonim spunea...

De la atata pasiune se pot topi stalactitele si stalagmitele.

Geanina Codita spunea...

simioncristian,
astăzi mi-au bătut vrcinii în perete, doreau să ştie de unde provine apa care le-a inundat simţurile...ha,ha,ha...

Zi magică!

Anonim spunea...

Curios! Si eu am unul care tipa pe hol! Eu nici tevi sparte nu am si nici stalactitele nu le-am topit... inca!

Poate are premonitii!

Geanina Codita spunea...

simioncristian,
trimite-l în peşteră, va ieşi mai calm ca niciodată...ha,ha,ha...

La expulzare îi va mulţumi naturii care a transportat apa şi a dizolvat calcarul pe pereţii peşterii...

Orry spunea...

A fost un an minunat pentru tine draga prietena! Asa sa fie si anul care vine!
De fapt, daca poate, sa-ti daruiasca si mai multa dragoste! Si mai multi bani! Si mai multa compasiune!
Sa fie cel mai bun an de pana acum!

Pupici!

Anonim spunea...

Minunate poezii Geanina, ma refer la ultimele scrise. Iar asta e ceva SF :). Cum ziceai si tu...pesteriti virtual. Dar cu toate astea, e un film pasional ce mi se desfasoara in fata ochilor citind poezia...fierbinte in simturi, rece afara...superb!

Zile frumoase dragii mei, imbratisari calde de la frig va trimit si un An Nou care sa fie inmiit mai bun ca acesta care se duce incetisor...

Miriam spunea...

,,Păcatul devine pur"...E superb ce spui! Cred că e licenţă poetică, sau mai degrabă teologică...

Şi Hristos făcea unele vindecări în zi de sabat iar cei de atunci le considerau păcat, călcare a Legii...Dar Hristos a făcut ca acel ,,păcat" să devină pur, prin faptul că ceea ce făcea El făcea din iubire de oameni aducându-le vindecare şi alinare...

Geanina, versul acesta poate genera o carte :) Vorbeşte atât de clar despre relatitvitatea unor ,,păcate"...
Dar, să nu uităm că ceea ce este numit de Dumnezeu păcat, este păcat, adică ceea ce face omul rău lui Dumnezeu, sau semenului, sau sieşi...

Te îmbrăţişey cu mult drag, Geanina!

Anonim spunea...

Scrii foarte frumos, niste versuri unice. O zi frumoasa!

Anonim spunea...

Superbe versuri Geanina. Te fac sa-ti doresti sa pasesti prin pesteri alaturi de cel drag chiar acum de-i rece...focul inimii e de ajuns.
La multi ani dragilor! Sa ramaneti mereu la fel!

Geanina Codita spunea...

orianda ,
bine ai revenit!

Se pare că îţi prieşte rolul se soţie.

Mulţumesc mult pentru vizită. Cu siguranţă ne vom citi scrierile şi în anii următori.

Seară plină de frumos, draga mea!

Geanina Codita spunea...

vorbele ,
bine punctat, draga mea...film peşterit...ha,ha,ha...pasiune, acţiune şi cu tot ce-i bun pe lume...

Te îmbrăţişăm cu toată dragostea!

Geanina Codita spunea...

Mariana ,
înţeleseşi exact ceea ce am transmis.

Puritatea despre care scriu şi gândesc o dorim toţi, reuşim să o obţinem...cât se poate...

Mulţumesc din suflet pentru comentariu şi pentru toate vizitele de pe blogul meu.

Să ai zile pline de iubire şi linişte alături de cei dragi!

Geanina Codita spunea...

fireflight ,
de fiecare dată scriu ceea ce simt.

Doresc să transmit oamenilor gânduri pozitive, iubire din belşug...

Seară magică!

Geanina Codita spunea...

April ,
peşterim, draga mea, peşterim...fie cald, fie frig...peşterim...

Mulţumim de urări.

Ne vom citi cu mare drag şi în următorii ani.

Seară de vis alături de cei dragi!

Anonim spunea...

Servus Gianina...
La multi ani de ginduri bune, cu toate-toate cele frumoase!
numai bine!

IrinaBohemianDance spunea...

"Mâna dragostei aţâţă,
Lumânări cu trup de ţurţuri,
Emanând iubire crudă,
Născută din două trupuri."

Ce frumos!!!

Un An Nou plin de realizari si impliniri iti doresc,Geanina!Bucuria,fericirea si iubirea sa te insoteasca mereu!

La multi ani!

Irina

Geanina Codita spunea...

flaviusobeada ,
mulţumesc de urări.

Ne reîntâlnim în 2010 cu aceleaşi gânduri bune.

La mulţi ani!

Geanina Codita spunea...

irina,
o strofă care îmi place şi mie în mod special şi care sper că a transmis tot ceea ce mi-am dorit.

Gânduri din cele mai bune trimit către tine şi cei dragi ţie.

La mulţi ani!

Diana Z. spunea...

Noul An sa-ti duca la fel de multa fericire ca in acest an, multa iubire si multa sanatate.
La multi ani!

Geanina Codita spunea...

Diana Z. ,
mulţumesc de urări.

Cred în bunătatea anului ce va veni.

Să fii iubită şi preţuită de cei dragi!

Fiorul dorinţei să nu vă părăsească nici măcar atunci când ghearele durerii vă vor sufoca dorind să fiţi în totalitate a lor.
Dorinţa are culoarea albă, iubirea şi-a asumat culoarea roşie iar speranţa îmi spune insistent, verde.
Vă dăruiesc cu tot sufletul aceste culori.
Geanina Codiţă