duminică, 27 decembrie 2009

DISTANŢĂ DE DOR

Distanţa-i mică, dorul e mare,
Un singur pas până la tine,
Suspin un zâmbet în alb de floare,
Parfum de roşu, trăiri sublime.

Sărut un umăr, îi mângâi teama,
Fiorul dulce azi îl îmbracă,
Tresare porul, deschide crama
Cu sânge clocotit în teacă.


Pe frunte degetul îţi cântă
O melodie de anvergură,
Aşează nota cea căruntă
În ordine pe partitură.

Un vis topit în obraji rumeni
De taine ascunse în munţii lor,
Un vis ce azi pe frunte-l semeni
Şi-l poleieşti cu praf de por.




Cuprind dulcele din priviri,
În pumni curaţi de răsărit,
Simt zbucium aprig de trăiri,
În braţe pure de asfinţit.

Străbat distanţă de lung dor,
Cu-n singur pas până la tine,
Zâmbesc suspin în alb fior,
Parfum de roşu, trăiri divine.






SURSA FOTO - http://www.desktopnexus.com

27 comentarii:

silvo spunea...

Gracias Geanina por tanta belleza, la distancia genera este pome hermosos, el ser amado puede estar lejos pero el amor es el mismo, tal vez ligeramente cambiado pero fuerte igualmente,buena noche

Lisandru Cristian spunea...

Bine te-am regăsit, minunea mea... La ceas de noapte dulce...

"Distanţa-i mică, dorul e mare,
Un singur pas până la tine,
Suspin un zâmbet în alb de floare,
Parfum de roşu, trăiri sublime"...

Paradoxal, chiar şi atunci când distanţa dintre doi îndrăgostiţi este de doar câţiva metri, dorul este foarte mare. Cu cât distanţa este mai mică, dorul devine mai mare, iar dorinţa de atingere senzuală trăieşte efervescenţa permanentă...

"Sărut un umăr, îi mângâi teama,
Fiorul dulce azi îl îmbracă,
Tresare porul, deschide crama
Cu sânge clocotit în teacă"...

Sărutul pe un umăr deschide larg uşa unei alte nopţi pasionale, iar fierberea sângelului confirmă creşterea constantă a temperaturii... Eşti din nou vulcanică, iubita mea, pot să spun aşa? Pot, îmi permit să spun că iubesc cu patimă vulcanul din tine...

"Cuprind dulcele din priviri,
În pumni curaţi de răsărit,
Simt zbucium aprig de trăiri,
În braţe pure de asfinţit.

Străbat distanţă de lung dor,
Cu-n singur pas până la tine,
Zâmbesc suspin în alb fior,
Parfum de roşu, trăiri divine"...

Îmi place ideea de dulce din privire, dar şi aceea a pumnilor în care se cuibăreşte răsăritul. Asfinţitul nu face altceva decât să mărească zbuciumul interior al celor care iubesc şi de-abia aşteptă alăturarea fizică atât de râvnită... Un singur pas între cei doi, de multe ori mare cât o lume întreagă... Dar, atunci când iubeşti şi eşti iubit, acest pas nu înseamnă decât frântură de gând. Gândul că te vei scufunda din nou în iubire, pentru amia oară, cu speranţa că astfel de trăiri nu vor cunoaşte niciodată sfârşitul...

O altă poezie pasională, iubita mea, şi mă bucur enorm că este aşa. Fior de iubire, fior de dulce în priviri, iar acel pas dintre cei doi îndrăgostiţi nu cere decât să fie făcut cât mai repede... De-abia aştept să îl fac. Chiar acum...

Geanina Codita spunea...

silvo,
Los sentimientos siguen siendo fuertes, independientemente de la distancia. Sentimientos resistir si el amor es puro.

Una noche llena de hermosos!

Geanina Codita spunea...

Cristian,
bine ai revenit, dragostea mea!

Dulce noapte, dulce, dulce...

Iubirea ne guvernează, naşte pasiune secundă de secundă, naşte doruri indiferent de distanţă.

Vulcanică???
Îmi plăcu ideea, dar ai grijă când se revarsă lava...ha,ha,ha...

Trimit lavă fierbinte de dor către tine, minune de om.

Lisandru Cristian spunea...

Deja simt căldura lavei, aşa că nu voi face altceva decât să mă las învăluit de fierbinţeala ei... Un astfel de contact incandescent - atunci când este vorba despre iubire - nu poate fi înspăimântător, ci peste măsură de atractiv...

Geanina Codita spunea...

Cristian,
lava e lavă, iubirea e iubire, dorul tot dor rămâne, iar distanţa nu va fi niciodată un obstacol în calea celor scrise mai sus.

TE IUBESC, TE RESPECT ŞI TE REGĂSESC DE FIECARE DATĂ LA FEL DE TANDRU ŞI PASIONAL.

Lisandru Cristian spunea...

Lisandru se străduieşte - plăcută strădanie, fie vorba între noi - să rămână permanent acel om, acel bărbat de care te-ai îndrăgostit acum câteva luni... Fiecare zi este o frumoasă piatră de încercare şi nici nu-mi pare rău că se întâmplă aşa... Orice bărbat cu capul pe umeri ar face la fel pentru a păstra alături de sufletul său o femeie extraordinară ca tine... Îţi sărut sufletul şi fruntea fierbinte...

Geanina Codita spunea...

Cristian,
fără eforturi Lisandru reuşeşte să fie un bărbat tandru, extrem de tandru.

Greu şi cu pietrele acestea de încercare, dragul meu drag.

Importantă este însă iubirea noastră care este la fel de frumoasă ca-n prima zi.

Te îmbrăţişez cu toată dragostea, minune de om!

Carmen Gigartu spunea...

Dor,iubire,pasiune,gingasie,parfum de floare si mult, mult frumos la fel ca dragostea voastra.
Atat de minunati si plini de iubire sunteti amandoi, incat simt stelutele iubirii voastre dansand si invaluind fiece suflet ce va citeste.

Geanina Codita spunea...

Carmen,
simţim sensibilitatea sufletului tău şi a gândurilor trimise către noi.

Mulţumim pentru comentariu.

Pupici geaninoşi peste normă, draga mea dragă!

Jamilla spunea...

,,Pe frunte degetul iti canta...,, - deja simt cantecul, eu simt tot ceea ce nu aud. Venisem la bucatarie sa imi fac cafeaua, abia am facut ochi, am deschis laptopul, apoi blogul si dau de poezia aceasta.... frumoasa trezire mi-ai daruit!
Culmea e ca distanta devine apropiere cand clipa fuge in ochii lui :-)
te pup cu drag,
jamilla

Geanina Codita spunea...

Jamilla,
sincer, vizualizez momentul în care savurezi cafeau şi citeşti versurile.

Simt, văd şi aud ...

Mulţumesc pentru comentariu.

Să ai o zi divină, draga mea
dragă!

Jamilla spunea...

G, multumesc si eu, asemenea iti doresc! Aici ploua superb si miroase a toamna, nu a iarna... si ma intorc in pat, recitesc ,,Memorii,, a lui Farah Pahlavi. Pe curand! :-)

Geanina Codita spunea...

Jamilla,
miroase a anotimpul meu preferat şi mai şi plouă.

"Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit..."

Trimit aceste versuri scrise de Ana Blandiana către tine.

Zile pline de iubire!

Geocer spunea...

Ce semnatura ti-ai tras, Geanina. Ia sa vad daca n-ar fi cazul sa-mi fac si eu una.
Cat despre poezia ta de dor, fericit trebuie sa fie Cristian.

Geanina Codita spunea...

Geocer,
semnătură metaforizată, metafora nopţii...ha,ha,ha...

Păi doat Cristian ne poate spune cât este de fericit.

Zi plină de de dor , metafora nopţii!

Erys spunea...

Dorul...frumos creionat aerul dintre cele doua inimi.
Lasa-le lipite...si n-o sa stii de el.
Numai bine, dor frumos!

mmary spunea...

Sensibilitate dulce contopita cu adieri de talent autentic emana versurile acestei superbe poezii...

Se pare ca ai creat frumos in timpul cat ai lipsit din blogosfera:)

Te imbratisez Geanina, cu mult drag...

Ioana C. spunea...

Stai liniștită, era strofa asta minunată: Sărut un umăr, îi mângâi teama,
Fiorul dulce azi îl îmbracă,
Tresare porul, deschide crama
Cu sânge clocotit în teacă.

Te îmbrățișez!

Anonim spunea...

"Cuprind dulcele din priviri,
În pumni curaţi de răsărit,
Simt zbucium aprig de trăiri,
În braţe pure de asfinţit." - minunată imagine! O poezie foarte reuşită! O seară minunată!

Geanina Codita spunea...

Erys,
ozon de zile mari.

Am unit bine de tot...

Seara faina.

Geanina Codita spunea...

mmary,
a fost o perioada destul de mare in care nu am creat absolut nimic.In ultima saptamana m-am pus pe treaba .

Multumesc de vizita si te rog sa ai grija de tine fiindca in aceasta perioada esti mult mai sensibila.

Sanatate multa si sarcina usoara.

Geanina Codita spunea...

Ioana,
graba strica treaba, cam asa s-a intamplat si cu acel comentariu.

Multumesc pentru revenire.

Pupici geaninosi!

Geanina Codita spunea...

mihaela130,
multumesc de comentariu si trecere.

Mult prea mari cuvintele pentru mine...

Te imbratisez cu toata dragostea!

Miriam spunea...

Geanina, draga mea! Tocmai m-am întors de pe blogul lui Cristian ( acolo scriu şi pentru tine :) ), şi îmi dau lacrimile numai când vâd titlurile...Poate veţi spune că plâng prea uşor...Dar nu e aşa...Sunt de fapt stâncă în valurile vieţii...Dar când e vorba de frumuseţea inimii umane în curăţia ei, când e vorba de iubire , de dor, şi când versul le exprimă divin, atunci apare roua pe genele mele...Se bucură suletul...

Ieri m-am rugat la biserică şi pentru tine şi pentru Mary...Sunteţi două femei curajoase şi dovediţi mai multă teamă de Dumnezeu decât mulţi ce îşi strigă credinţa...

Dorul aduce aproape pe cel iubit. Dorul e măsura iubirii. Dorul şi iubirea sunt doi ,,soţi" nedepărţiţi!

Uite aici ce am mai scris jucându-ne cu dorul! ( Eu sunt Miriam )

Te îmbrăţişez cu dor, draga mea!

elena marin-alexe spunea...

Cuprind dulcele din priviri,
În pumni curaţi de răsărit,
Simt zbucium aprig de trăiri,
În braţe pure de asfinţit.
Multa traire in frumoasele tale versuri. draga mea Geanina.
La multi ani fericiti, pentru toti trei va doresc din suflet si Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Imbratisari si pupici de la Vrancea!

Ciprian D. spunea...

An Nou Fericit, restul e cancan!

Fiorul dorinţei să nu vă părăsească nici măcar atunci când ghearele durerii vă vor sufoca dorind să fiţi în totalitate a lor.
Dorinţa are culoarea albă, iubirea şi-a asumat culoarea roşie iar speranţa îmi spune insistent, verde.
Vă dăruiesc cu tot sufletul aceste culori.
Geanina Codiţă