Nonculoare

UPDATE - rânduri scrise în urma invitaţiei la creaţie de SINSDESIGN

Palma mea primeşte albul

reflectat difuz de imagini pure

Iar degetul respinge tot ce este negru 

şi vrea să absoarbă tot ce-i viu în mine,

Privesc şi simt cum mi-e retina invadată 

în mod sensibil şi diferit de curcubeu,

Odihna cere negru doar pe ceva fragil,

E gândul meu ce-n formă de alb se înfăşoară

şi-ncearcă să păstreze calmul şi liniştea interioară.

Mi-e trupul ca un fluviu de alb şi negru plin

şi delicat cu-o mână îl şiroieşti spre matcă

în chip de evantai şi dragoste nebună.

IUBIREA CA O FLOARE

Am ridicat între noi zid fraged de flori,
Atingerea albă şi pură a florii naşte fiori,
Din ploaie de flori, iubire şi dulce mireasmă
Ridic alt zid metaforic clădind astfel o casă.


E casa iubirii şi casa dorinţelor ascunse,
O casă în care visele sunt oricând atinse,
Din floare de colţ construiesc cină divină,
Prin ochiul casei lampa trimite flori de lumină.

Pe patul de flori construit din roşu de roză
Am pus pernă de tei şi aşternuturi de tuberoză,
Să-nvelesc al tău trup gingaş de albăstrea,
Să respiri prin toţi porii numai dragostea mea.


Te ating, te cuprind, te doresc, te iubesc,
Sub tavanul de maci sentimente adânci înfloresc,
Modelez flori de rouă pe spate fierbinte şi pur,
Cu buza însetată şi arsă sărutul ţi-l fur.

Freamăt de spin răsună prin glasul tău diafan,
Frenetic plimb mâna pe trupul întins pe divan,
Iubirea o beau cu nesaţ din floare de orhidee,
Licoarea mă-mbată, m-aruncă-n extaz trup de femeie.

SURSA FOTO - http://people.desktopnexus.com

Tu eşti somnul de Ana Blandiana

Dacă e vineri - e poezie pe pâine

Întotdeauna toţi m-au iubit,
Cei ce mă urau m-au iubit cel mai tare.
Am trecut printre oameni
Mereu acoperită de dragoste,
Cum trec prin iarnă
Acoperită mereu de ninsoare.
Legea talionului e fără milă.
Iubirea cere iubire
Cum sângele cere sânge,
Când ninge
Şi lascive, ameninţătoare,
Funii lungi de argint
Scămoşat mă încing,
Ninsoarea îmi cere şi mie să ning.
Dar eu trec prin zăpadă dormind,
Tu eşti semnul din care
Nu vreau să mai ies,
Rar câte-o privire mai mare
Distrată, uitucă visez,
Neaua moale îngheaţă pe mine,
Mă strânge,
Mi-e cald în somn şi bine
Şi ştiu că o să mor,
Aş fi iertată
Dacă m-aş trezi din tine,
Dar nu-mi doresc decât,
De sub pleoapele închise izvorât,
Fâlfâitul acesta uşor.
Trec dincolo cuprinsă de zăpadă,
Spre inima celui din urmă labirint,
Unde m-aşteaptă-o dreaptă judecată
Care-o să mă găsească vinovată
Poate
Şi-o să mă pedepsească pentru toate
Iubirile pe care le-am netrăit dormind.

SURSA FOTO - http://images.google.ro/images?hl=ro&source=hp&q=ana+blandiana&um=1&ie=UTF-8&ei=znshS5e-N5Sh_AaqkMixCg&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum=4&ved=0CCQQsAQwAw

GÂNDURI BUNE...

Vă voi duce dorul cu siguranţă, o să-mi lipsească gândurile voastre bune, postările voastre care de fiecare dată mi-au dat o stare de bine şi o linişte interioară de zile mari, hrănindu-mi sufletul însetat de imagine şi creaţie.

Voi fi departe pentru o perioadă, însă cu sufletul aproape de voi, cititorii mei fideli.

Vă mulţumesc pentru că îmi umpleţi sufletul de bucurie şi ochii de fericire de fiecare dată când mă vizitaţi, de fiecare dată când aveţi răbdarea de a citi ceea ce eu scriu pentru sufletul vostru.

Să aveţi zile însorite, clipe de fericire, iubire în suflet şi vă trimit ca de fiecare dată, pupicii geaninoşi peste normă, îmbrăţişări din tot sufletul, cu toată dragostea!

Geanina Codiţă